Am fost tare bucuroși și onorați când ne-a vizitat în librăria. Vă povesteam aici despre experiența și momentele frumoase petrecute alături de domnul Mihăilescu la Brașov și apoi el ne-a scris aici despre aceeași întâlnire.
Și cum lucrurile nu se puteau opri aici, l-am rugat să ne facă o listă. O bibliotecă virtuală așa cum ne place nouă să o denumim. O listă a cărților care îi plac și care l-au marcat într-un fel sau altul. Pentru că făcuse deja una în ”Cărțile care ne-au făcut oameni” am avut acordul lui să cuprindem în lista de pe Okian aceleași titluri și textul care le-a însoțit.
”Când se coace făptura, când se încheagă rostul unui om ? La şapte, la 15, la 18, la 20-23 de ani ? Sau, mai degrabă, pe tot drumul acesta ?Dacă mă gândesc bine, în cazul meu cărţile au fost de-a binelea zeii copilăriei şi adolescenţei. Dacă într-un muzeu de artă şi la Ateneu aveam să ajung abia spre majorat, în schimb la teatru m-a dus maică-mea săptămânal, cu binecuvântată fervoare, de la 10 la 17 ani, iar de citit am citit încă de la grădiniţă, cu un nesaţiu aproape mistic. Minunata colecţie de doi lei „Traista cu poveşti” - de unde ştiu şi acum fascinat povestea Mănuşei lui Aleksei Tolstoi, Mărunţica, apoi istoriile cu Păcală şi feţii frumoşi ai lui Ispirescu – aveau să lase locul în micuţa bibliotecă improvizată în vitrina şifonierului familiei volumelor SF din seria „triunghiul”, vrafului de reviste Veac nou, dar şi cărţilor cu care m-a torpilat prematur fratele maică-mii (odată cu prima ţigară, insinuată preventiv-educativ, întru exemplară înecare, la 11 ani) : nu doar Mihail, câine de circ, dar şi biografiile lui Fouché şi Talleyrand, apoi Winetou-ul lui Karl May, Servadac-ul lui Jules Verne plus Douzăzeci de mii de leghe sub mări, Castelul din Carpaţi, Robur Cuceritorul şi Insula misterioasă, dar şi Rob Roy, Muschetarii, Comoara din insulă, Ivanhoe, Călăreţul fără cap, Arcaşul verde, Zece negri mititei....Această primă năvală a fost urmată la modul demenţial de cele trei vacanţe de vară dintre clasele a şasea şi a noua, 1965-1968, ani de vârf şi explozie occidental-sincronizantă ai liberalismului ceauşist, când am descoperit fabuloasa bibliotecă a lui „Dan’a’lu’tanti Lia” de pe strada Râpelor, la doi paşi de strada Bacovia, pe Giurgiului. Nici acum şi, de fapt, cred că niciodată nu voi şti cine erau părinţii lui Dan, ce mister îi făcea părtaşi marii deschideri de atunci, ce subtilă conspiraţie l-a expediat pe tată în lumea Apusului, ce păcate plăteau cei rămaşi aici ş.a.m.d.Ce ştiu – şi asta la modul visceral - este că : 1) ei l-au dus la Snagov pe sărăntocul care eram, oferindu-mi „sfânta sfintelor” acelor vremi : sticla de Coca Cola (brobonată !) de doi lei, plus două perechi de crenvurşti inubliabili, şi 2) trei veri de-a rândul am citit în casa lor, într-o divină mansardă tapetată cu BPT-urile deceniului anterior şi cu colecţiile de la EPL şi ESPLA, câteva ore pe zi, sute de volume de-a valma, fără discernământ, propriu-zis la metru, de la Lesage, Zola, Maupassant, Gogol, Camus, Cehov, surorile Brönte şi Turgheniev, la Goethe, Poe, Dickens, Dreiser, Dos Passos, Schiller, Steinbeck... adică tot ce a descoperit nu demult Nicolae Manolescu că ar fi fost de stânga, într-o măsură sau alta, deliberat livrat suavei noastre inconştienţe !În fine, la 16-22 de ani, a venit al treilea val, cel metafizic, binefăcător şi ultim, marcat de întâlnirea cu Dan Arsenie şi – prin intermediul lui – cu Ioan Alexandru, Heidegger, Filocalia şi tot ce ţinea de Patrologia lui Migne. Atunci când eram îmbibat de literatura răului, de Baudelaire, Verlaine şi Rimbaud, de Lautréamont, Dylan Thomas, dostoievskianism, ocultism, gnosticism, erezie, Madame Blavatsky, Evola şi Guénon, iar Dan şi Ioan m-au condus către Pateric, Simion Florea Marian, Tudor Pamfile, Melcul lui Antim Ivireanu şi Cartea morţilor, la sufism, budism, Milarepa şi isichasm, către Goethe, Novalis, Eminescu şi Romano Guardini...Ajuns aproape de şaizeci de ani, sunt adesea întrebat care sunt cărţile care m-au format ! Nu o mie, ci câteva. Zece, să zicem. E frumoasă provocarea, ca un îndemn la duel. Zece energii care ţi-au determinat identitatea spirituală. Îmi refuz alintul fariseic al refuzului şi precauţiile pedagogice ale vârstei şi mă supun dicteului aproape automat : o listă virtuală aici. Citiţi-le...şi mai vorbim după aceea !
