Cele mai fine feline fictive
Da, ştim, Internetul este suprasaturat de pisici. Din fiecare cotlon sare câte un video simpatic sau o poză drăgălaşă. Ne alăturăm şi noi nebuniei generale şi contribuim la perpetuarea speciei cu o listă de feline literare. Sperăm să vă placă atât de tare, încât să toarceţi.
Ser Pounce - “A Feast for Crows”, George R.R. MartinRecunoaştem că aveam aşteptări mai mari de la Ser Pounce: un act impresionant de bravură sau, din contră, o dovadă de cruntă depravare. E însă doar un motan sprinten şi pufos. Să sperăm că această lipsă de personalitate îl va scuti de o moarte prematură şi oripilantă.
Behemoth - “Maestrul şi Margareta”, Mikhail BulgakovUn acolit al Diavolului, Behemoth e o pisică imensă şi răutăcioasă, care merge pe două picioare şi uneori se poate transforma în om. Este pistolar şi amator de ciuperci murate, şah, vodcă şi sarcasm.
Cat - “Breakfast at Tiffany's”, Truman CapotePisica lui Holly e un personaj deconectat, distant şi misterios. Nu pare să fie prea impresionată de aventurile şi dramele stăpânei şi nici ataşată de ea în vreun fel. Cu toate astea, e greu să nu suferi când Holly mai mult o abandonează, decât o eliberează la finalul romanului (se întoarce s-o recupereze, dar e prea târziu).
The Cat - “The Cat in The Hat”, Dr. SeussO pisică înaltă, care poartă o pălărie la fel de înaltă, roşie cu dungi albe şi papion roşu. Amuză copiii cu tot felul de jocuri, provoacă haos, dar în final are grijă să lase totul în bună ordine.
Crookshanks - “Harry Potter And The Prisoner of Azkaban”, J.K. Rowling“- Ce-a fost asta? (Ron)
- A fost fie o pisică foarte mare, fie un tigru mai mititel.” (Harry)
Crookshanks este pisica lui Hermione, la fel de isteaţă ca şi stăpâna, miroase impostorii de la distanţă şi are câte un ac pentru cojocul fiecăruia.
Greebo - “Discworld”, Terry Pratchett
Mereu prost dispus, Greebo are un temperament coleric şi e capabil de tot felul de fapte reprobabile, în ciuda insistenţelor stăpânei că motanul nu-i decât o pisicuţă adorabilă.
Cheshire Cat - “Alice's Adventures in Wonderland”, Lewis CarrollO pisică tărcată, farsoare, unsă cu toate alifiile, care emite sofisme, rânjeşte maliţios şi se amuză teribil pe seama tuturor.
Toate pisicile - "Cartea lui Moş Oposum despre pisicile poznaşe", T.S. EliotO colecţie de poezii închinate personalităţii feline. A fost sursa de inspiraţie pentru musical-ul Cats. Iar numele pisicilor sunt fabuloase: Bombalurina, Skimbleshanks, Mr. Mistoffelees, Old Deuteronomy, Etcetera, Rumpleteazer.
Carbonel - “Carbonel, Regele Pisicilor”, Barbara SleightRosemary merge la piaţă, de unde cumpără un motan şi o mătură. Urmează o aventură vrăjitorească, menită să-l elibereze pe titularul Carbonel de sub blestemul îngrozitoarei doamne Cantrip.
Arpagic - “Întoarcerea lui Arpagic”, Ana BlandianaArpagic e un motan leneş, răsfăţat şi un pic aiurit, care îşi face pentru prima dată apariţia în volumul “Întâmplări din grădina mea”:
“Într-o zi pe când lucramÎn gradină, pe sub geam,
Îngrijind un trandafir,Văd că întră-un musafir:
Era mic c-abia-l vedeai,Dar cu mustăţi ditamai;
Încapea printre uluci,Dar avea blăniţa-n dungi;
Şi-ntr-un capăt, dintr-o dungăÎi creştea o coadă lungă;
Era numai cât o floare,Dar avea patru picioare;
Ochii-albaştri îi clipeauŞi ştia să zică 'miau'.”
Dacă ne-a scăpat vreo prezenţă felină fatală, vă invităm să ne trageţi de coadă în comentarii.