Povestea unei familii de circari români fugiţi din ţară. Realitatea cotidiană văzută prin ochii unui copil. Efectele psihologice a traumelor unei vieţi de fugar. Frica permanentă de a nu-şi pierde mama. “De ce fierbe copilul în mămăligă” este romanul de debut al autoarei de origine română, Aglaja Veteranyi. Însă nu ştim sigur că putem să-l numim aşa – chiar dacă există o fibră epică, luând în considere detaliile de aranjare a textului în pagină sau stilul, scrierea pare a fi mai mult un poem în proză, încărcat de nelinişti, nelămuriri şi detalii onirice, suprarealiste. Cartea a apărut la Polirom, în 2003, în traducerea Norei Iuga.

Acţiunea romanului este plasată în perioada ceauşistă, când familia fetiţei fuge în Elveţia, unde speră că “străinătatea” le va aduce recunoaştere şi bogăţii. Totul ne este prezentat prin ochii copilei - toate experienţele şi problemele, fricile şi anormalităţile. Fetiţa nu cunoaşte sentimentul de dragoste sau de milă, dar frica de a nu-şi pierde mama este prezentă pe tot parcursul romanului, paralizând-o psihic de nenumărate ori. Singura lume pe care o cunoaşte este cea a circului, existenţa şi gândirea ei fiind limitate de această barieră. Artiştii circului trec prin nenumărate experienţe, reacţiile fiecăruia sunt captate şi redate de mintea unui copil de zece ani. Tatăl cochetează între timp şi cu cinematografia, fetiţa fiind într-un final influenţată în a-şi dori o carieră de actriţă. Iniţial, cele două surori sunt trimise la un internat unde doamna Frau Hitz încearcă prin severitatea ei să le disciplineze, dar fără success. Traumele suferite din cauza schimbării mediului au o influenţă mai mare decât se poate observa la început, experienţele din străinătate având un caracter complet, pe când  amintirile confuze din perioada petrecută în România sunt din domeniul senzorialului primitiv: „Vinetele coapte ale mamei miros peste tot ca acasă, indiferent în ce ţară ne aflăm. Mama spune că în străinătate avem mult mai mult din ţara noastră, pentru că toată mâncarea se vinde în străinătate.” Apropierea de mama ei mai mult decât de tată a condus la dezvoltarea unei relaţii de obedienţă, dusă la extrem de multe ori. Ce e interesant este că niciunul dintre personaje nu semnalează faptul că mama îşi pune copilul să se prostitueze, nimeni nu crede că este greşit. Acest fapt, împreună cu violentul comportament al tatălui, cu sentimentul instabilităţii şi cu un mediu plin de  pedofilie şi incest, încep să formeze caracterul fetiţei, visele şi propria ei idee în ceea ce priveşte succesul şi o viaţă normală. Titlul cărţii conţine întrebarea care mereu reapare pe parcus, „de ce fierbe copilul în mămăligă?”. Răspunsurile devin din ce în ce mai ciudate şi mai înfricoşătoare, singurul lor scop (şi a poveştii de fapt) este de a-i lua copilei gândul de la prestaţiile mamei (atârnată de păr de cupola circului), care ar putea duce la moartea ei. Laureată a  premiului literar Adelbert von Chamisso (acordat din 1985 încoace de către Institutul Goethe unor scriitori care  nu sunt originari din Germania, dar care au ales limba germană ca mijloc de expresie literară), Aglaja Veteranyi reuşeşte să scrie o carte pe care n-o poţi lasă din mână până nu ai terminat-o, oferind un mod ingenios de  a scrie despre vieţile banale, cotidiene. Stilul liric al romanului este original, amestecul de brutal şi frumos, viu şi primejdios fac din această carte o  scriitură mai mult decât reuşită, transformându-se într-un bildungs-roman în care copila îşi exprimă de fapt strigătul existenţial.

recenzie scrisă de Adriana Sorean