În urmă cu câteva luni am început o colaborare care ne-a entuziasmat de la primele momente. Urania Cremene, unul dintre cei mai importanți experți în parenting din România, a publicat trei basme, adunate în colecția Cărțile lui Amos. Pentru cine nu știe, Amos este băiețelul de 5 ani al Uraniei, iar poveștile s-au născut din relația strânsă dintre cei doi. O cunoșteam pe Urania de la seminarul gratuit de parenting de la Brașov și am fost foarte mândri să avem Cărțile lui Amos pe Okian.ro. Mai jos Urania ne-a răspuns la câteva întrebări despre provocările unui părinte, despre poveștile care îi ajută pe cei mici să cunoască mai bine lumea, despre programul online All About Parenting, și nu în ultimul rând despre ce înseamnă o relație frumoasă între parinți și copii. Este un interviu care te îndeamnă să afli mai multe despre parenting, astfel încât "să fii cel mai bun părinte care poți fi pentru copilul tău."  

Povestește-ne puțin despre fiul tău și cum a inspirat relația dintre voi doi Cărțile lui Amos.

Amos este un spirit viu, liber si foarte creativ. I-au placut dintotdeauna povestile, mai apoi a indragit foarte mult cartile. M-a provocat mereu sa-i spun povesti, astfel ca multe s-au inventat spontan, plecand de la o situatie in care ne gaseam, le-am construit impreuna si asta ne-a apropiat foarte mult.

Povestile au fost si sunt parte din complicitatea noastra si am reusit cu ajutorul lor sa-i transmit pilde, valori, principii in care cred: curaj, incredere, prietenie, iubire.

 

Care sunt cărțile tale preferate? Dar ale lui Amos?

Am renuntat de ceva ani la romane sau le citesc extrem de rar. Imi aleg cartile in functie de ce am de invatat din ele :).

Acum citesc Departe de trunchi a lui Andrew Solomon si cred ca asta ma va tine ocupata inca doua saptamani, pentru ca am de parcurs aproape 900 de pagini.

Citesc carti bazate pe cercetare, carti scrise de specialisti in domeniile educatiei, psihologiei, neurostiintei, dinamicii familiale, leadershipului si evident, parenting.

Amos ar citi oricand carti despre planete, continente, stiinta, animale. Are colectii de carti de stiinta pentru copii si ma bucura faptul ca incepe sa le rasfoiasca singur, desi inca nu stie sa citeasca. Ma intreaba mereu eu de ce nu scriu o carte de stiinta :). „Ai putea scrie de oceane sau mari, mami. Tie oricum iti place foarte mult marea!”

 

La nivel personal, care ți se pare cea mai mare provocare ca parinte?

Cel mai mare efort constient pe care il fac este sa fiu PREZENTA in relatia cu fiul meu.

Mai exact, atunci cand suntem impreuna, sa FIU cu el. Sa nu ma gandesc in alta parte, sa ma joc de-adevaratelea, sa construiesc de-adevaratelea, sa desenez de-adevaratelea si sa las telefonul, laptopul si orice altceva, deoparte. Cand un parinte reuseste sa faca asta, se intampla minuni in relatia parinte-copil.

 

Care sunt cele mai frecvente întrebări la care părinții cu care lucrezi caută răspunsuri?

Cei mai multi parinti isi doresc sa inteleaga mai bine cauzele unor comportamente indezirabile. Cred ca cea mai mare provocare o constituie refuzurile constante ale propriului copil – sentimentul ca nu poti coopera cu el sau cu ea, mai apoi lipsa de incredere a copiilor si lipsa motivatiei.

Cei mai multi parinti cu care interactionez – mai ales in mediul urban, sunt oameni ocupati, cu job-uri solicitante, cu un ritm de viata alert si de multe ori stresant. Astfel de parinti gasesc dificila propria gestionare a emotiilor, cauta sa dezvolte rabdarea in relatie cu copilul si isi doresc sa gaseasca acele resurse care sa-i ajute sa empatizeze, sa poata comunica respectuos si sa aiba o relatie frumoasa si echilibrata cu cei mici.

Povestile sunt un mijloc excelent pentru a aduce ludicul in realitate si a „preda” acele comportamente pe care ti le-ai dori demonstrate de catre copil.

 

Ce înseamnă educație fără recompense și fără pedepse?

Recompensele si pedepsele (mai mult pedepsele decat recompensele), au fost mecanismele pe baza carora fiinta umana a fost educata dintotdeauna, cel putin pana in anii 60.

Este extrem de dificil sa ne schimbam atat convingerile cu privire la aceste mecanisme, cat mai ales comportamentele noastre ca parinti. Pur si simplu ne-am nascut cu aceasta informatie, multi dintre noi am fost educati pe aceleasi principii si, pe cale de consecinta, „ne vine” sa reactionam la fel.

Pentru a deveni parinti echilibrati, constienti, e nevoie de timp si de efort, si el constient. Pare simplu la prima vedere sa inlocuiesti pedeapsa si recompensa dar, in fapt, este foarte dificil.

In primul rand pentru ca doar scotand – fara sa stii cu ce inlocuiesti, te trezesti fara metodele necesare pentru obtinerea cooperarii din partea copilului. Mai exact, parintii spun asa: „Bine, bine, nu-l mai pedepsesc, dar CE fac?”.

In al doilea rand, pentru ca, asa cum spuneam, „iti vine” sa pedepsesti sau sa recompensezi, pentru ca aceste mecanisme au fost aplicate si pe noi, sunt adanc inradacinate in felul in care intelegem educatia si obtinerea comportamentului dorit. Convingerile si comportamentul nu se pot schimba peste noapte.

  Cei mai mulți copii au exagerat de multe jucării. Ce recomandări ai pe această temă? Care ar fi regulile de respectat în alegerea jucăriilor pt copiii noștri?

Asa este, sunt foarte multe jucarii disponibile acum si cei mai multi parinti „nu se pot abtine” :) in a le aduce acasa.

Motivul pentru care un copil are atat de multe jucarii este, din punctul meu de vedere, acesta: jucariile sunt extrem de descriptive acum, nu lasa loc imaginatiei copilului, nu pot fi modificate. Atunci, copilul se plictiseste repede de ele si... apare o jucarie noua. Intr-un sfert de ora si aceasta noua jucarie este abandonata si o luam de la capat.

As sugera parintilor sa cumpere foarte putine jucarii, sa incurajeze copilul sa inventeze jucarii din spatiul pe care-l are. Copiii se pot juca cu bete, castane, nasturi, suluri goale de hartie igienica si capace de oale. Cu cat mai putine jucarii, cu atat avem de-aface cu un copil viu, atent, care nu se plictiseste usor.

 

Ce activități putem face cu copilul în primii 2 ani de viață, activități care să aibă cel mai mare impact pozitiv pe termen lung?

Explorarea in limite si stabilirea unei relatii bazata pe iubire neconditionata sunt elementele cheie.

Pana la 3 ani, copilul este foarte mult deja conturat in ceea ce va deveni comportamentul lui per ansamblu. Primii doi ani sunt, de aceea, cruciali. De aceea spun ca ce se intampla de la nastere pana la 2,5-3 ani este atat de important, pentru a nu intari comportamente negative, pentru a nu stirbi stima de sine a copilului, pentru a-l invata sa fie atat curajos, cat si prudent si lista poate continua.

As sugera neintroducerea niciunei forme de gadget pana la aceasta varsta, limitarea jucariilor ca numar si explorarea cat mai libera a spatiului in care copilul traieste, vorbindu-i-se mult in tot acest timp. In plus, la fel de important ar fi ca in aceasta perioada copilul sa interactioneze cu cat mai multi oameni – prieteni sau familia extinsa.

 

Dacă ar fi să dai un singur sfat unui viitor părinte, care ar fi acela?

Daca stii ce sa faci diferit, daca gestionezi eficient situatiile si comportamentele copilului, problemele nu se fac mai mari. Poate sa fie din ce in ce mai simplu, nu din ce in ce mai complicat.

Dar pentru asta invatarea este necesara, asa ca i-as sfatui sa nu astepte pana copilul are 3, 4 sau 9 ani, ci sa invete cat mai devreme ce pot face diferit pentru a avea un copil echilibrat si o relatie frumoasa. Inainte sa se nasca, daca e posibil.

  Spune-ne câteva cuvinte despre All About Parenting, programul tău online pentru părinți.

Este un program extraordinar, in care am asezat aproape tot ceea ce stiu despre parenting in acest moment.

Este gandit in 9 module, cu tehnici care se sustin reciproc, prezentate video intr-o forma prietenoasa, vesela si usor de urmarit la orice ora, in propria sufragerie, sau intr-o pauza la birou.

Mai exact fiecare modul are in jur de 30 de video-uri, cumuland pana la final in jur de 37-40 de ore de informatie. Este un program profesionist realizat din toate punctele de vedere de catre o intreaga echipa de specialisti, si asta se vede de cand accesezi programul prima data.

Cred ca este o resursa minunata pentru parintii ocupati, care nu reusesc sa citeasca – desi isi doresc foarte mult asta. Mi-am dorit ca acest program sa ofere cam 80% din tot ceea ce ai nevoie sa stii in rolul unui parinte echilibrat, constient.

 

Planuri de viitor? Să sperăm la basme noi în colecția Cărțile lui Amos?

Mi-ar placea enorm sa continuam aceasta serie. Mai avem multe povesti pe care Amos le-a indragit si care ne-au ajutat, pe amandoi, sa depasim mai usor anumite situatii, sau sa radem in hohote la auzul unei singure propozitii, pe care trebuia s-o repet de cateva ori.

Avand in vedere ca aceste carti sunt in mare masura realizarea ilustratorului – Carmen Nistorescu, sper sa-si doreasca si ea sa dea viata urmatoarelor povesti din aceasta serie. Datorita ei aceste carti sunt mai mult decat carti de povesti. Sunt obiecte frumoase, minunat ilustrate, pe care doresti sa le atingi, sa le tii in mana, sa le citesti de multe multe ori, sa ai grija de ele si sa le oferi cadou.