Ce înseamnă de fapt o poveste memorabilă?

O să încep invers. Mi se pare că acțiunea unei cărți nu determină decât într-o mică măsură cât de bine o voi ține minte și la mult timp după ce am citit-o. Sunt alte elemente, mai puțin evidente, care transformă o poveste captivantă pe moment într-un memorabilă.  

Atmosfera

Când eram mică uram descrierile, le consideram absolut sforăitoare. Nici acum nu le suport, dacă se întind la nesfârșit. Însă mi se pare foarte important ca autorul să creeze un mic festin pentru simțuri: să poți vedea aievea un loc, să-l miroși, să simți frigul pe piele sau toropeala verii. Îmi plac acele cărți care provoacă reacții senzoriale, chiar dacă sunt negative. Recomand A Gentleman in Moscow de Amor Towles, care deși se desfășoară în proporție de 98% într-un luxos hotel moscovit din perioada stalinistă, construiește un microunivers special și fermecător.

Tensiunea

Pe care o simți în relația dintre personaje, dacă este bine construită și personajele frumos conturate. Sau care te apasă înaintea unui eveniment esențial din carte, dacă limbajul folosit știe să transmită asta. O poveste care te ține în corzi e o poveste pe care o vei ține minte. Zilele astea citesc Tinker, Tailor, Solider, Spy de John Le Carre, o carte despre spioni bătrâni, burtoși și încornorați, plină de suspans mocnit. 

Chimia dintre personaje

Fie că este vorba despre o relație de prietenie sau una de dragoste, vrei să simți că prin dialog și prin felul în care personajele își justifică alegerile, există o afinitate între ele. Această legătură palpabilă dintre actorii principali conferă autenticitate poveștii și determină implicarea emoțională a cititorului. Mă gândesc acum la seria A Court of Thorns and Roses de Sarah J. Maas, unde relația dintre personajele principale este spumoasă și foarte bine punctată de dialog. 

Umor sau tragedie

Mereu vei ține minte o carte care te-a făcut să râzi cu lacrimi sau una la care ai plâns în hohote (chiar dacă nu mai ții minte care era gluma, respectiv trauma). Așa cum apreciez o carte care gâdilă simțurile, tot așa le prefer pe cele care smulg emoții puternice. Exemplul cel mai potrivit mi se pare Everything is Illuminated de Jonathan Safran Foer, unde am început amuzându-mă teribil și am terminat cu o senzație de gol în stomac.

Cartea potrivită la momentul potrivit

Sunt cărți pe care le citești într-o perioadă importantă a vieții și pe care le vei asocia mereu cu acele momente. Eu spre exemplu, nu voi uita niciodată Atonement de Ian McEwan, pe care am terminat-o noaptea, pe ferry-ul dintre Insula Milos și Portul Pireu, însărcinată fiind.   Dacă și voi aveți anecdote interesante despre cărți care v-au marcat pe viață, ne-am bucura să ni le povestiți mai jos în Comentarii.