Celebră în Germania și pentru unii români apărută din neant, Herta Muller câștigă premiul Nobel pentru literatură cu o carte despre trecutul ei în România.
Herta a fost năcută pe 17 august 1953, în apropiere de Timișoara și a intrat în atenția Securității ca urmare a refuzului ei de a deveni colaboratoare, în timp ce studia germanistica la Timisoara.
Participând la întrunirile "Grupului de Acțiune Banat", format din studenți și scriitori de etnie germană, cetățeni români, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist a fost concediată și trimisă într-un mediu muncitoresc ”sănătos”. Toate aceste experiențe legate de regimul cumunist au fost introduse în paginile cărților care au făcut-o celebră. S-a lansat în 1982 cu un volum de debut "Niederungen" - "Ținuturile joase" confruntându-se cu cenzura comunistă iar în 1987 hotărăște să emigreze în Germania.
Cărțile acestei scriitoare germane poartă amprenta ”terorii secrete care nu poate fi ștearsă din memoria ei. În cărțile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o instituție represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilință și hărțuire până la frică, tortură și moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limitează la obișnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo în majoritatea cărților pe această temă. La Herta Muller răul se arată ca o premoniție ân fiecare detaliu al lumii înconjurătoare: sînt mesaje secrete în plante, în obiecte, în ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le știe vedea și de aceea textul însuși pulsează de senzori care semnalizează alarma.” (Nora Iuga)
Muller este laureata a numeroase premii internaţionale: "Impac Dublin Literary Award", premiul "Kleist", premiul "Franz Kafka", premiul european de literatură Aristeion, premiul oraşului Berlin. Celebrul Nobel pentru literatură fiind totuși cel mai important dintre premiile obținute. Distincţia i-a fost acordată pentru felul în care „cu concentraţia poeziei şi francheţea prozei, descrie viaţa celor dezrădăcinaţi”, se arată în argumentul Comitetului Nobel.
A XII-a femeie laureată cu Nobelul literar din istorie şi cel de-al 13-lea scriitor german ce obține acest premiu, Herta Muller intră printre cei trei laureați de origine română după George Emil Palade pentru Medicină în 1974 si Elie Wiesel, pentru pace în 1986 (amândoi fiind cetățeni americani când au fost laureați).
Un nobel este o ”dorință veche” pentru lumea literară românească. Printre cei propuși în anii '70 pe lista nominalizților fiind Nichita Stănescu și Marin Sorescu iar recent a fost intens vehiculat și numele lui Mircea Cărtărescu.
