Malcolm Gladwell, jurnalistul canadian licenţiat în istorie, sociolog şi autor, a trecut de-a lungul carierei sale prin redacţiile a trei ziare de prestigiu: The American Spectator, The Washington Post şi The New Yorker. A publicat trei volume de succes: The Tipping Point (2000) , Blink (2005) şi Outliers (2008) şi se află pe locul al II-lea în topul 50 Thinkers . Din aceste informaţii reiese, aşadar, că Gladwell reprezintă, în accepţiunea generală, ceea ce poate fi considerat un om de succes. Pornind de la aceasta premisă, putem considera această carte (care tratează practic, problema succesului) drept un proces de introspecţie, o iniţiativă demarată dintr-un prea mare ego al autorului; din dorinţa de a-şi explica lui însuşi parcursul carierei unui om de succes, şi de a convinge de faptul că succesul reprezintă mai mult decât orice altceva, o muncă de grup, lucru afirmat de către Gladwell în cadrul unui interviu. Outliers nu tratează succesul în maniera în care acesta este tratat în majoritatea cărtilor de tip self-help, oferind un reţetar de ponturi şi reguli care trebuie urmate. In cazul acesta, abordarea este una de natură psihologică şi sociologică, care încearcă să explice conjunctura în care se formează un om de succes. Gladwell se îndepărtează de ideea convenţională, devenită deja un clişeu (mitul self-made man), potrivit căreia acesta este omul a cărui ascensiune profesională şi socială este realizată prin propriile eforturi, fiind nevoit de regulă să lupte şi cu mediul potrivnic, condiţiile de viaţă precare sau penuria financiară. Arată însă că este foarte important mediul din care acesta provine, familia şi oamenii care îl înconjoară, cultura, tradiţiile în care s-a format, precum şi evenimentele istorice, politice, sociale şi economice contemporane cu acesta sau chiar cu strămoşii acestuia. In acest sens, Gladwell afirmă “ we’ve been looking at tall trees, and I think we should have been looking at the forest”, considerând că oamenii de succes au fost prea puternic individualizaţi şi scoşi din context, în încercarea înţelegerii ascensiunii lor extraordinare. Lucrarea este structurată în două parţi, care tratează, în mare, problema oportunităţii şi cea a background-ului. Pentru observaţiile sale, Gladwell are în vedere câteva studii de caz, dintre cele mai variate:

• comunitatea micului oraş Roseto din Pennsylvania, ai cărui locuitori păreau “imuni” la problemele cardiace • importanţa lunii naşterii în cazul jucătorilor foarte buni de hochei din Canada • regula celor 10.000 de ore de practică ( necesare pentru a deveni specialist într-un domeniu ) la Bill Joy, Bill Gates şi trupa Beatles • Christopher Langan, omul cu un IQ de aproape 200, rămas însă în anonimat, din cauza mediului nefavorabil în care s-a dezvoltat (tratat comparativ/antagonic cu Robert Oppenheimer – inventatorul bombei atomice) • evreii născuţi la începutul secolului XX, care devin foarte buni avocaţi; importanţa culturii şi tradiţiei familiale • agresivitatea oamenilor din comunitatea Harlan ( Kentucky) • importanţa culturii şi a suportului lingvistic în cazul accidentelor aviatice • predilecţia chinezilor pentru matematică în raport cu vechea ocupaţie de cultivatori de orez • şcolile experimentale pentru copii defavorizaţi KIPP Academy din Bronx • povestea ascensiunii sociale a unei familii din Jamaica (cea mai personală, fiind vorba despre însăşi familia autorului)

Consideraţiile şi panseurile lui Gladwell, care pot părea pe alocuri stranii sau exagerate, sunt însoţite de referiri şi trimiteri la studii realizate de către psihologi, sociologi, istorici sau neurologi reputaţi, precum Lewis Terman (inventatorul testului de IQ Stanford-Binet), Liam Hudson, Richard Lempert şi alţii. Din această lucrare se pot extrage două idei majore care subliniază practic formarea succesului, idei care pot fi exprimate prin dictonul “practice makes perfect” şi expresia “timing is everything”, astfel putând fi explicat felul în care unii oameni care beneficiază de aceleaşi capacităţi intelectuale ajung faimoşi, iar alţii nu. Autorul demonstrează faptul că o minte sclipitoare nu este suficientă pentru a atinge succesul, ci este poate mai importantă munca susţinută şi capacitatea de a observa şi de a profita de oportunităţi. Dincolo de aspectul cu valenţe ştiinţifice al cărţii (reportaj, ipoteze, cercetări, conexiuni, concluzii), datorită stilului narativ savuros al autorului, presărat cu anecdote şi întrebări care suscită interesul cititorului, lectura este una facilă şi plăcută. De asemenea, una motivaţională: după terminarea cărţii, am început să mă gândesc la o cât mai bună organizare a timpului, pentru a putea ajunge la cele 10.000 de ore :)

Scris de Laura Racz

Alte cărţi de Malcolm Gladwell în librăria okian.ro